BigDog – un robot patruped

Cei de la Boston Dynamics spun că este cel mai avansat robot patruped din lume. Văzându-l la lucru nu mai apuci să te gândești cât de performant este, ci ești șocat de bizareria lui de-a dreptul înfricoșătoare. Nu e nimic amenințător în prezența lui. Nu are tunuri, lame de drujbă sau alte chestii ascuțite. Doar că pare cumplit de viu, produsul unei minți bolnave.

Mie mi-a adus aminte de Insula doctorului Moreau a lui Wells. Brrr!

Convingeți-vă singuri. Continuă lectura „BigDog – un robot patruped”

Ofone

Ațîțați (aparent) de succesul celor de la Apple, cu deja celebrul lor iPhone, eternii rivali de la Microsoft cică s-au gîndit să intre în biznisul cu telefoane mobile. Și nu, nu ne referim la ZunePhone, ci la Ofone, un device trilobat care le face pe toate. Cel puțin în filmul ce urmează…
Continuă lectura „Ofone”

Cum sună proteinele?

Muzica proteinelorDoi biologi cu ureche muzicală au transformat secvențele de proteine în pasaje de muzică clasică. Scopul lor declarat a fost acela de a permite savanților cu dificultăți de vedere să perceapă diferențele existente între diversele proteine. Intenția secundară a fost aceea de a populariza bucățica lor de biologie, preocupată în continuare de descifrarea și ordonarea genomului uman.
Continuă lectura „Cum sună proteinele?”

Puterea gîndului

Project EpocUltimul răcnet în materie de controllere nu este reprezentat de  către „telecomanda” cu accelerometre de la Wii, ci de casca din imagine. Creat de către Emotiv Systems, produsul se numește Project Epoc și reprezintă o mașinărie capabilă să detecteze semnalele electrice produse de creier. Semnalele respective pot reprezenta gînduri, sentimente sau expresii.

În filmulețul atașat puteți vedea o demonstrație practica de telekinezie… virtuală. Continuă lectura „Puterea gîndului”

Ștergerea selectivă a amintirilor

Un grup de cercetători de la Centrul pentru Științe Neurale al Universității New York a publicat recent un studiu prin care susține că anumite amintiri dureroase pot fi șterse în mod selectiv.

Cercetările s-au desfășurat, evident, numai pe șoareci, dar principiul de funcționare și-ar putea descoperi aplicabilitatea și pe subiecți umani. Primii vizați sînt pacienții suferind de stres post-traumatic (PTSD), hăituiți de amintiri chinuitoare dobîndite în special în timpul conflictelor armate, al accidentelor sau al calamităților.
Continuă lectura „Ștergerea selectivă a amintirilor”

Stellaratoarele reintră în cursa pentru fuziune

Stellaratorul HSXUn proiect al cercetătorilor Universității din Wisconsin-Madison a mai parcurs un pas al aventurii prin care energia obținută din fuziune va deveni realitate.

Echipa de cercetare, condusă de către prof. David Anderson și asistentul său John Canik, a demonstrat recent că anumite stellaratoare ar putea fi utilizate pentru realizarea reacției de fuziune.

Aparatul folosit de către echipa de la Madison poartă numele de Helically Symmetric eXperiment, pe scurt HSX, și este o cameră de plasmă cu o alcătuire neobișnuită. Însă tocmai configurația sa ieșită din comun este cea care îi permite să depășească una dintre principalele bariere ce stau în calea folosirii stellaratoarelor în reacția de fuziune. Restul agregatelor de acest tip pierd prea multă energie pînă ce reușesc să atingă temperaturile înalte necesare fuziunii. Rezultatele experimentelor de la Madison, publicate în ultimul număr al Physical Review Letters, arată că designul inedit al HSX îl face să piardă mai puțină energie decît alte stellaratoare.
Continuă lectura „Stellaratoarele reintră în cursa pentru fuziune”

Barieră naturală pentru HIV?

O infecție cu HIVUn grup de cercetători olandezi a dezvăluit în numărul din 4 martie al revistei Nature Medicine faptul că anumite celule din mucoasa genitală produc o proteină ce „devorează” virusul HIV și care, probabil, împiedică apariția SIDA. Și mai important, se pare că intensificarea activității proteinei în cauză, numită Langerin, ar fi susceptibilă să scurteze semnificativ viața virusului.

Proteina Langerin este produsă de către celulele Langerhans, care formează o rețea importantă în piele și mucoase. Această rețea este una dintre primele structuri organizate cu care virusul HIV se confruntă atunci când intră în organismul gazdă, gata să-l infecteze.

„Am observat că proteina cu pricina e capabilă să recunoască virusul și să-l atragă din mediul înconjurător, internalizându-l în granulele Birbeck unde acesta este complet distrus. Din acest motiv afirmăm că celulele Langerhans previn infecția”, susține dr. Teunis Geijtenbeek, imunolog la Vrije University Medical Center, din Amsterdam. „Din moment ce, în general, toate țesuturile externe ale corpului nostru au astfel de celule producătoare de proteină Langerin, credem că organismul uman este echipat cu un mecanism de apărare natural împotriva virusului HIV-1″, susține Geijtenbeek.
Continuă lectura „Barieră naturală pentru HIV?”