Publicat pe

BigDog – un robot patruped

Cei de la Boston Dynamics spun că este cel mai avansat robot patruped din lume. Văzându-l la lucru nu mai apuci să te gândeşti cât de performant este, ci eşti şocat de bizareria lui de-a dreptul înfricoşătoare. Nu e nimic ameninţător în prezenţa lui. Nu are tunuri, lame de drujbă sau alte chestii ascuţite. Doar că pare cumplit de viu, produsul unei minţi bolnave.

Mie mi-a adus aminte de Insula doctorului Moreau a lui Wells. Brrr!

Convingeţi-vă singuri. Continuă lectura „BigDog – un robot patruped”

Publicat pe

Ofone

Aţîţaţi (aparent) de succesul celor de la Apple, cu deja celebrul lor iPhone, eternii rivali de la Microsoft cică s-au gîndit să intre în biznisul cu telefoane mobile. Şi nu, nu ne referim la ZunePhone, ci la Ofone, un device trilobat care le face pe toate. Cel puţin în filmul ce urmează…
Continuă lectura „Ofone”

Publicat pe

Cum sună proteinele?

Muzica proteinelorDoi biologi cu ureche muzicală au transformat secvenţele de proteine în pasaje de muzică clasică. Scopul lor declarat a fost acela de a permite savanţilor cu dificultăţi de vedere să perceapă diferenţele existente între diversele proteine. Intenţia secundară a fost aceea de a populariza bucăţica lor de biologie, preocupată în continuare de descifrarea şi ordonarea genomului uman.
Continuă lectura „Cum sună proteinele?”

Publicat pe

Puterea gîndului

Project EpocUltimul răcnet în materie de controllere nu este reprezentat de  către „telecomanda” cu accelerometre de la Wii, ci de casca din imagine. Creat de către Emotiv Systems, produsul se numeşte Project Epoc şi reprezintă o maşinărie capabilă să detecteze semnalele electrice produse de creier. Semnalele respective pot reprezenta gînduri, sentimente sau expresii.

În filmuleţul ataşat puteţi vedea o demonstraţie practica de telekinezie… virtuală. Continuă lectura „Puterea gîndului”

Publicat pe

Ştergerea selectivă a amintirilor

Un grup de cercetători de la Centrul pentru Ştiinţe Neurale al Universităţii New York a publicat recent un studiu prin care susţine că anumite amintiri dureroase pot fi şterse în mod selectiv.

Cercetările s-au desfăşurat, evident, numai pe şoareci, dar principiul de funcţionare şi-ar putea descoperi aplicabilitatea şi pe subiecţi umani. Primii vizaţi sînt pacienţii suferind de stres post-traumatic (PTSD), hăituiţi de amintiri chinuitoare dobîndite în special în timpul conflictelor armate, al accidentelor sau al calamităţilor.
Continuă lectura „Ştergerea selectivă a amintirilor”

Publicat pe

Stellaratoarele reintră în cursa pentru fuziune

Stellaratorul HSXUn proiect al cercetătorilor Universităţii din Wisconsin-Madison a mai parcurs un pas al aventurii prin care energia obţinută din fuziune va deveni realitate.

Echipa de cercetare, condusă de către prof. David Anderson şi asistentul său John Canik, a demonstrat recent că anumite stellaratoare ar putea fi utilizate pentru realizarea reacţiei de fuziune.

Aparatul folosit de către echipa de la Madison poartă numele de Helically Symmetric eXperiment, pe scurt HSX, şi este o cameră de plasmă cu o alcătuire neobişnuită. Însă tocmai configuraţia sa ieşită din comun este cea care îi permite să depăşească una dintre principalele bariere ce stau în calea folosirii stellaratoarelor în reacţia de fuziune. Restul agregatelor de acest tip pierd prea multă energie pînă ce reuşesc să atingă temperaturile înalte necesare fuziunii. Rezultatele experimentelor de la Madison, publicate în ultimul număr al Physical Review Letters, arată că designul inedit al HSX îl face să piardă mai puţină energie decît alte stellaratoare.
Continuă lectura „Stellaratoarele reintră în cursa pentru fuziune”

Publicat pe

Barieră naturală pentru HIV?

O infecţie cu HIVUn grup de cercetători olandezi a dezvăluit în numărul din 4 martie al revistei Nature Medicine faptul că anumite celule din mucoasa genitală produc o proteină ce „devorează” virusul HIV şi care, probabil, împiedică apariţia SIDA. Şi mai important, se pare că intensificarea activităţii proteinei în cauză, numită Langerin, ar fi susceptibilă să scurteze semnificativ viaţa virusului.

Proteina Langerin este produsă de către celulele Langerhans, care formează o reţea importantă în piele şi mucoase. Această reţea este una dintre primele structuri organizate cu care virusul HIV se confruntă atunci când intră în organismul gazdă, gata să-l infecteze.

„Am observat că proteina cu pricina e capabilă să recunoască virusul şi să-l atragă din mediul înconjurător, internalizându-l în granulele Birbeck unde acesta este complet distrus. Din acest motiv afirmăm că celulele Langerhans previn infecţia”, susţine dr. Teunis Geijtenbeek, imunolog la Vrije University Medical Center, din Amsterdam. „Din moment ce, în general, toate ţesuturile externe ale corpului nostru au astfel de celule producătoare de proteină Langerin, credem că organismul uman este echipat cu un mecanism de apărare natural împotriva virusului HIV-1”, susţine Geijtenbeek.
Continuă lectura „Barieră naturală pentru HIV?”