Categorie: Energie

Publicat pe

Să nu îi spunem fuziune la rece. Deși e tot cam așa ceva, doar că funcționează

Termenul acceptat de comunitatea științifică internațională este „reacții nucleare de joasă energie”. Fuziunea la rece a căpătat o reputație prea controversată pentru a mai face parte din terminologia acceptată într-o conversație serioasă și totuși LENR se referă la combinarea protonilor cu electroni și generarea de neutroni și căldură suplimentară. Și aparent funcționează.

In September, Proceedings magazine of the U.S. Naval Institute published an article about LENRs titled, „This Is Not ‘Cold Fusion,’ „ which had won second place in Proceedings‘ emerging technology essay contest. Earlier, in August, the U.S. Naval Research Laboratory awarded MacAulay-Brown, a security consultant that serves federal agencies, US $12 million to explore, among other things, „low-energy nuclear reactions and advanced energetics.”

That theory suggests that the heat in these experiments is not generated by hydrogen atoms fusing together, as cold fusion advocates believe, but instead by protons and electrons merging to create neutrons.

În imagine, cratere pe suprafața unei probe de paladiu rezultate din reacțiile nucleare de joasă energie, conform teoriei Widom-Larsen.

Foto: Pamela Boss/SPAWAR/U.S. Navy

Sursa: Scientists in the U.S. and Japan Get Serious About Low-Energy Nuclear Reactions | IEEE Spectrum

Publicat pe

Soarele (artificial) răsare în China

Fuziunea nucleară dintotdeauna a fost la un deceniu distanță. Ei bine, se pare că acel deceniu este chiar acum. În curând vom avea energie electrică fără emisii poluante și virtual nelimitată, iar omenirea va pătrunde într-o nouă eră. Transformarea societății va fi comparabilă cu saltul făcut odată cu revoluția industrială și inventarea motorului cu abur. Iar China s-a plasat în mod oarecum neașteptat in fruntea cursei pentru obținerea fuziunii nucleare controlate.

The day of clean, limitless energy from nuclear fusion has taken another step closer after China’s Experimental Advanced Superconducting Tokamak (EAST) reached a core plasma temperature of over 100 million degrees Celsius (180 million degrees Fahrenheit). During a four-month experiment, the „Chinese artificial sun” achieved a temperature over six times greater than the interior of the Sun for around 10 seconds.

Sursa: Fusion breakthrough as China’s „artificial sun” reaches 100 million degrees | New Atlas

Foto: Institute Of Plasma Physics, Chinese Academy Of Sciences

Publicat pe

Uraniul va fi extras din apa mării?

Americanii au pus la punct un procedeu economic de extragere a uraniului din apa mării. Conform calculelor lor, în oceane am avea destul uraniu cât să alimentăm o mie de centrale pe fisiune cu capacitatea de 1 GW timp de 100.000 de ani. La un preț comparabil cu cel al mineritului convențional. Practic, în testul lor, 1 kg de fibre acrilice special tratate au extras într-o lună 5 grame de uraniu. Pare puțin, dar procedeul suportă o scalare oricât de mare. O tonă de fibre ar produce 5 kg pe lună, 1000 de tone de fibre – 5 tone de uraniu etc.

Along with salt, a liter of seawater also contains sulfates, magnesium, potassium, bromide, fluoride, gold, and uranium. There isn’t much of the latter „“ something like 3 micrograms per liter (0.00000045 ounces per gallon), but when you consider how big the ocean is, that works out to 500 times more uranium in the sea than could be mined on land „“ that’s 4 billion tons, or enough to run a thousand 1-gigawatt fission reactors for 100,000 years.

— Citește mai multe detalii pe New Atlas

Publicat pe

Stellaratoarele reintră în cursa pentru fuziune

Stellaratorul HSXUn proiect al cercetătorilor Universității din Wisconsin-Madison a mai parcurs un pas al aventurii prin care energia obținută din fuziune va deveni realitate.

Echipa de cercetare, condusă de către prof. David Anderson și asistentul său John Canik, a demonstrat recent că anumite stellaratoare ar putea fi utilizate pentru realizarea reacției de fuziune.

Aparatul folosit de către echipa de la Madison poartă numele de Helically Symmetric eXperiment, pe scurt HSX, și este o cameră de plasmă cu o alcătuire neobișnuită. Însă tocmai configurația sa ieșită din comun este cea care îi permite să depășească una dintre principalele bariere ce stau în calea folosirii stellaratoarelor în reacția de fuziune. Restul agregatelor de acest tip pierd prea multă energie pînă ce reușesc să atingă temperaturile înalte necesare fuziunii. Rezultatele experimentelor de la Madison, publicate în ultimul număr al Physical Review Letters, arată că designul inedit al HSX îl face să piardă mai puțină energie decît alte stellaratoare.
Continuă lectura „Stellaratoarele reintră în cursa pentru fuziune”