Fără viruşi, fără clor – o altfel de apă potabilă

Pei Chiu (stânga) şi Yan Jin - autorii unei noi tehnologii de filtrare a apeiO nouă tehnologie de sterilizare a apei a fost patentată recent de către cercetătorii Universităţii din Delaware. Metoda propusă de ei este ieftină, nu se bazează pe compuşi de clor şi, cu toate acestea, poate îndepărta din apa tratată microorganisme extrem de periculoase, de la Escherichia coli la rotavirusuri.

Pe scurt, noul tip de tratare a apei încorporează în procesul de filtrare ioni de fier hiper-reactivi. Cercetările au fost realizate de specialişti ai Colegiului pentru Agricultură şi Resurse Naturale în colaborare cu Colegiul pentru Inginerie.

Disponibilitatea apei potabile este una dintre marile probleme ale omenirii. Conform studiilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, peste un miliard de persoane (o şesime din populaţia globului) are un acces limitat la surse de apă tratată corespunzător. Patru miliarde de cazuri de boli diareice se înregistrează anual, la nivel mondial, din care 1,8 milioane au drept rezultat moartea pacienţilor, în principal bebeluşi şi copii mici din ţările lumii a treia. Pentru comparaţie, să spunem că Bucureştiul înregistra la nivelul anului 2005 o populaţie totală de 1,9 milioane de oameni (sursa: INSSE via Wikipedia).

Revenind la noua tehnologie, aceasta se remarcă, după cum am spus, prin capacitatea de a reţine virusurile, unii dintre cei mai mici agenţi patogeni. Dimensiunile acestora sînt mult mai mici decît ale bacteriilor, de ordinul a 10 nm (un nanometru este a milioana parte dintr-un metru) şi deci nu pot fi filtrate mecanic. Totodată, aceşti agenţi patogeni sînt mult mai mobili şi rezistă la clorinare.

Dificultatea, în cazul filtrării apei, este aceea de a controla, în limitele unui anumit cost, trei componente distincte: populaţia de microbi, cantitatea de dezinfectant pe bază de clor şi doza admisă de produşi chimici secundari prezenţi în apa tratată.

Metoda propousă de cercetătorii de la Universitatea din Delaware presupune utilizarea fierului elementar (de valenţă zero), disponibil pe scară largă ca produs secundar în industria siderurgică. Costul său mediu este extrem de convenabil: aproximativ 750 de dolari SUA / tonă. Iar efectul său în filtrarea apei este la fel de interesant: virusurile sînt fie inactivate chimic, fie adsorbite ireversibil şi fixate pe suprafaţa moleculelor de fier. În numai 20 de minute de tratare, 99.99% dintre virusurile prezente în apă pot fi eliminate în acest fel.

Din punct de vedere calitativ, cercetătorii din Delaware au raportat eficacitatea metodei împotriva unor patogeni comuni, precum: E. coli (tulpina înalt patogenă 0157:H7), virusul hepatitei A, norovirusuri şi rotavirusuri.

Prezenţa fierului a mai determinat şi îndepărtarea altor materiale organice, de genul acidului humic, prezent adesea în pînza freatică şi în aducţiunile de adîncime. În procesele actuale de clorinare a apei, clorul reacţionează cu acidul humic producînd diverşi compuşi toxici secundari, prezenţi în apa tratată. Noua tehnologie elimină nu numai clorul din ecuaţie, dar şi acidul humic şi produsele secundare de reacţie.

Autrii studiului sînt Pei Chiu, profesor asociat, Department of Civil and Environmental Engineering, Yan Jin, profesor pentru fizica solurilor, Department of Plant and Soil Sciences şi virusologul Kali Kniel, profesor asistent, Animal and Food Sciences Department.

Pentru detalii, aici aveţi comunicatul original (în limba engleză).

2 răspunsuri la „Fără viruşi, fără clor – o altfel de apă potabilă”

  1. Citind şi ea articolul, mama mi-a scris că „pe vremea mea [adică a ei, nu prea ştiu anume cînd a fost asta – n.DM], se băga un cui în cana cu apă, cică pentru aport de fier şi curăţire”. Oare ce ar zice inginerii de la Philips despre asta?

Lasă un răspuns